Ungaria a spus stop privatizarilor. Daca in anii '90, era adepta unui program de privatizare agresiva, "tara multinationalelor" si-a inchis portile pentru investitorii straini.
In opinia omului de afaceri, Niels Schnecker, guvernul maghiar are o atitudine protectionista cu privire la anumite industrii, insa masurile economice pe care le-a luat s-au dovedit a fi bune, dovada fiind credibilitatea Ungariei pe pietele internationale.
Pe de alta parte, europarlamentarul Iuliu Winkler spune ca programele nationalist-populiste intreprinse de guvernul maghiar sunt greu de sustinut pe termen lung, acesta facand referire la istoria Ungariei.
"Trebuie sa ne aducem aminte ca in‘94 socialistii au castigat alegerile in Ungaria, iar guvernul, desi a castigat pe o platforma de stanga cu promisiuni populiste in care promova pastrarea locurilor de munca in economia de stat, in perioada ‘94-‘98 a intreprins un program de privatizare agresiva.Dupa 15 ani, in Ungaria guverneaza un partid de dreapta care a facut angajamente destul de serioase, avand o atitudine protectionista, nationalista vizavi de capitalul strain.
Programele nationale de dezvoltare din Ungaria, in buna parte din perioada primei guvernari Orban 1998-2002, se referau la ajustarea IMM-urilor si la promovarea propriei productii.
Exista un asa numit program <<Buy Hungarian>>. Cand in domeniul economic cedam tentatiilor nationalist-populiste, lucrurile nu se pot aseza pe termen lung", a declarat pentru Bloombiz.ro Iuliu Winkler.
Ungaria a mai surprins o data pietele anul trecut cand a rupt legaturile cu FMI, cu toate ca in 2008 FMI oferise Ungariei un imprumut de 20 de miliarde de euro, care a ajutat tara sa nu intre in incapacitate de plata.
In opinia lui Winkler, trebuie sa existe un echilibru intre deciziile luate la Bruxelles si cele guvernamentale.
Cu toate ca este un adept al instrumentelor europene, europarlamentarul aminteste cazul Romaniei din 2005 cand guvernul Tariceanu a luat decizia de a nu prelungi relatiile cu FMI, hotarare oportuna Romaniei.
"Vreau sa va aduc aminte presiunea pe care Romania a avut-o din partea FMI si CE, atunci cand a introdus cota unica.
Primele 6 luni ale lui 2005 am avut presiuni enorme pentru a renunta la aceasta idee sau pentru a majora TVA in contrapondere cu cota unica de impozitare.
La vremea respectiva, in 2005, guvernul Romaniei a luat hotararea de a nu prelungi relatiile cu FMI. Consider ca a fost o hotarare oportuna pentru Romania", a precizat Iuliu Winkler.
In ceea ce priveste Ungaria, consultantul Ionel Blanculescu este de parere ca intreruperea legaturii cu FMI a fost benefica, pentru ca acest lucru a insemnat o supraresponsabilizare a guvernului maghiar.
De aceeasi parere este si Niels Schnecker care spune ca Ungariei i-a mers mult mai bine fara FMI pentru ca a avut o dezvoltare economica judicioasa.
"Ungaria nu a avut doar masuri de austeritate, cu toate ca si ei au inghetat pensiile, au crescut TVA-ul, insa masurile lor nu au fost la fel de dure si de inconstiente ca cele romanesti.
Spre deosebire de Romania, ei au stiut sa puna accent pe dezvoltarea economica pe orizontala, au avut grija sa aiba proiecte de investitiicare au permis economiei sa-si revina din recesiune si nu sa se bazeze doar pe niste cereri plapande la export", a declarat Niels Schnecker pentru Bloombiz.ro.
In locul masurilor de austeritate cerute de FMI, guvernul maghiar a introdus impozite pentru banci, pentru companiile din retail, energie si telecom, cu scopul de a sustine bugetul.
In opinia lui Niels Schnecker, aceasta decizie de supra taxare a anumitor companii si banci a fost de bun augur, avand in vedere faptul ca nu a existat o retragere a capitalului strain din Ungaria, ci in continuare acel capital "si-a continuat treaba".
"Trebuie vazut cat timp vor mentine acele impozite suplimentare pe care le-au reintrodus.
E un cutit cu doua taisuri. Daca pariul le reuseste, va avea un efect pe termen mediu foarte bun, in sensul ca va fi una din putinele tari cu industrii strategice sub control, industrii cu protectie sociala ridicata", a mai precizat omul de afaceri.
In opinia acestuia, Ungaria a iesit din criza, insa se bucura de o economie solida, cu un consum intern consolidat si o productie industriala bine pusa la punct.
In opinia lui Iuliu Winkler, situatia Ungariei este total diferita de cea a Romaniei in ceea ce priveste securitatea energetica, Ungaria fiind dependenta energetic de importurile din Rusia, ceea ce genereaza vulnerabilitati de securitate nationala.
"Paralela cu Ungaria este greu de facut, pentru ca Ungaria este o tara dependenta covarsitor de pietele inconjuratoare si de importuri, pe cand Romania este o tara care are resurse energetice proprii. Politica energetica in Romania inseamna si politica de resurse minerale, dar si politica de redevente si de privatizari", a mai declarat europarlamentarul.
Iuliu Winkler spune ca in acest moment situatia pietelor nu permite optimism in ceea ce priveste privatizarile in urmatoarele luni, nici in urmatorii 2-3 ani.
De aceea, continuarea privatizarii in acest moment trebuie facuta cu foarte multa precautie.
In ceea ce priveste alimentarile cu apa si in general serviciile comunale, europalamentarul Iuliu Winkler spune ca s-au facut privatizari cu marii jucatori de pe piata europeana, in special cu anumite companii italiene si franceze.
"Se pare ca privatizarea in aceste domenii nu a adus satisfactii comunitatilor locale pentru ca acele companii care au privatizat servicii publice din anumite localitati din Ungaria nu au implementat politici de dezvoltare ci pur si simplu au incarcat costurile metrului cub de apa, al diverselor servicii", a mai precizat acesta.
In ceea ce priveste "nationalizarea" fondurilor private de pensii, o alta masura luata de guvernul maghiar, consultantul Ionel Blanculescu spune ca este vorba de un alt tip de management asupra resurselor financiare.De asemenea, consultantul spune ca in lipsa resurselor financiare de la FMI, Ungaria trebuia sa suplineasca aceste resurse financiare de pe plan intern.
"Daca urmariti structura crizei din SUA, veti observa cele doua instrumente pe care Warren Buffett le-a denumit instrumente financiare de distrugere in masa, CDO( Collateral Depth Obligations) si CDS-urile.
CDS-urile nu faceau altceva decat sa parieze impotriva CDO-urilor.
CDO-urile reprezentau obligatiuni emise in baza creditelor subprime.
Aceleasi banci de investitii pariau pe ascuns impotriva acestor instrumente pe care ei le insusi le furnizau si le gestionau.
In tot acest spectru murdar, fondurile de pensii din SUA au fost acele entitati care au achizitionat in masa astfel de instrumente financiare toxice, de rangul derivatelor.
Am putea sa-i acordam o circumstanta atenuanta si o prezumtie de buna credinta premierului maghiar, care a dorit sa intrerupa acest flux al formarii de resurse financiare private pentru pensii si sa concentreze acele resurse financiare pentru sistemul public de pensii”, a subliniat Ionel Blanculescu.
In opinia acestuia, masura intreprinsa de Ungaria nu este o nationalizare, ci o prioritizare.
Consultantul financiar crede ca Ungaria va castiga din aceasta strategie protectionista.
“Premierul maghiar nu considera ca UE ii poate aduce vreun sprijin, de aceea prefera sa se descurce pe cont propriu. UE este o uniune pe cont propriu, o uniune formala in care doar 2-3 state puternice castiga, iar ceilalti asigura baza de castig”, a mai precizat Ionel Blanculescu.
Sursa: Bloombiz
