Octombrie 2011 va ramane inscris in istoria postdecembrista a teritoriului numit la acea data Romania. In aceasta luna, guvernul Romaniei a luat decizii al caror impact va marca puternic tot ceea ce se va intampla in vremurile ce vor urma.
S-a parafat la nivel guvernamental formarea a doua complexuri termoenergetice (fiecare o constructie combinand exploatari miniere si termocentrale) care sa fie scoase urgent la privatizare, asa cum au indicat demolatorii Romaniei, respectiv FMI si Banca Mondiala.
Faptul marcheaza abandonarea definitiva a proiectului (apartinand chiar actualului principal partid aflat la guvernare) a unei recoagulari din faramituri a statului in domeniul strategic al energiei, care presupunea constituirea din producatorii de energie termo, hidro si nucleara a doua corporatii energetice nationale puternice, cu sanse de a rezista pe pietele romaneasca, regionala si poate chiar internationala de profil.
Caracterului romanesc al celui mai important sector strategic al tarii i se pune punct final. Exact ceea ce strainii au vizat sa obtina, au obtinut!
Dupa dezmembrarea, la indicatia Bancii Mondiale, a companiei energetice nationale integrate, companiile straine s-au repezit si au luat partea rentabila din dezmembrare (respectiv distributia), iar statul roman a ramas cu productia.
Dar, vaduvit de aprovizionarea cu resurse financiare (care se culeg din distributie), a incetat sa mai poata face macar ceva investitii in modernizari si dezvoltari.
Proiectul de recoagulare a statului producator in toate cele trei principale filiere era singura speranta pentru anii ce vin. Companiile straine au facut insa presiuni imense pentru a bloca proiectul. Si ce companii straine au facut presiuni?!
Cumva vreunele private?! Nicidecum! Unele de stat, caci toate companiile straine prezente in Romania in domeniul energetic sunt companii de stat! Bineinteles, apartinand altor state! Cu alte cuvinte, Romania n-are voie sa se dezvolte, nici macar sa scoata capul!
Din pacate, guvernul Boc a cedat acestor presiuni. Din pacate, pentru ca guvernul Boc daduse curs presiunilor pe linia aplicarii unor formule de tip FMI de austeritate, dar parea sa fi rezistat presiunilor pe linia continuarii demolarilor din economie si transferurilor nejustificate catre capitalul strain, domenii in care au excelat guvernul Nastase (care a matrasit catre straini exploatarea petrolului si distributiile de gaze si electricitate) si guvernul Tariceanu (care a lichidat si ultimul pilon romanesc din sistemul bancar si a vandut pana si viitorul resurselor de petrol din Marea Neagra).
FMI si Banca Mondiala au bagat insa tancurile si, cu ajutorul Comisiei de la Bruxelles, care se dovedeste pe zi ce trece mai mult o biata agentura a intereselor marilor companii vest-europene, au obtinut victoria deplina asupra economiei romanesti.
Dar nu numai atat! La aceleasi presiuni ale companiilor vest-europene, s-a aprobat guvernamental si schema de plati pentru investitorii in energia regenerabila (in speta eoliana), schema ceruta de aceste companii si de care s-a speriat, prin generozitatea manifestata, neuzuala in toata Europa, chiar si Banca Mondiala!
In esenta, supracompensarea investitorilor straini - chipurile pentru a-i atrage - induce niste pericole dramatice pentru sistemul energetic, astfel incat Banca Mondiala - privind probabil lucrurile la orizontul catorva ani, si nu doar pe termen foarte scurt - s-a ingrozit!
Energia eoliana este intermitenta si deci incontrolabila, preluarea ei obligatorie in sistem creand probleme deosebit de dificile, unele insurmontabile, carora doar sistemele puternice si cu mari rezerve de exploatare a unor energii conventionale le pot face fata.
Atrasi de aceste supracompensari, tot felul de investitori straini s-au repezit in Romania. Sunt pe rol proiecte de peste 20.000 MW, in timp ce Transelectrica, ce se ocupa de gestiunea sistemului energetic din Romania, a aratat public, spre cinstea expertilor de la aceasta companie, ca sistemul din Romania nu poate prelua mai mult de 3.000 MW energie eoliana.
N-a contat! Au invins asa-zisii investitori straini, care, dupa ce-si vor lua stimulentele din schema supracompensarilor, vor lasa sa se descurce sistemul cum poate. Si acesta nu va putea! Mai ales cand, din cauza unor secete sau geruri prelungite, nu va mai exista spatiu de manevra la intreruperile naturale ale alimentarii din eoliene.
Sistemul energetic din Romania dispare nu numai ca sistem national, dar ajunge si amenintat in existenta sa fizica! Exista si un barometru perfect in acest sens.
Mirosind mai bine decat altii pericolele si considerandu-se eliberati de orice obligatii morale, avand in vedere faptul real ca avertismentele lor n-au fost luate in seama, specialistii din domeniu, atatia cati au mai ramas, vor incepe sa plece din sistem, lasandu-l si mai vulnerabil!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu