Mii de romani protesteaza impotriva exploatarii gazelor de sist dar mass'media tace

UPDATE 16:00

La această oră, câteva mii de oameni protestează la Bârlad împotriva gazelor de şist, după ce gigantul american Chevron a anunţat recent că va începe explorarea într-un perimetru aflat în zonă.

----------

Primăria din Bârlad, condusă de Constantin Constantinescu, a demarat o campanie de strângere de semnături împotriva exploatării gazelor de şist prin procedeul fracturării hidraulice. Deputatul Dan Marian a lansat chiar ideea unui referendum la alegerile locale din 10 iunie, pentru ca populaţia să se exprime în privinţa gazelor de şist, însă Constantinescu spune că acesta ar trebui declanşat de către Prefectură sau Consiliul Judenţean Vaslui, deoarece exploatarea gazelor de şist nu va avea loc în municipiul Bârlad, ci în întreg perimetrul concesionat în judeţ.

Citeşte şi AFP: România mizează pe gazele de şist, în ciuda controverselor

Pe internet există mai multe petiţii online, dintre care una a strâns până acum peste 5.200 de semnături. În România, doar un perimetru are avizele necesare pentru extracţia gazelor de şist, respectiv cel deţinut de Chevron în zona Bârlad şi cumpărat de la Regal Petroleum. Pe lângă acestea, în 2010 compania a mai câştigat la o licitaţie a ANRM încă trei perimetre în Dobrogea. Oficialii gigantului american au făcut recent un adevărat tur de forţă, întâlnindu-se atât cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, cât şi cu miniştrii Economiei, Lucian Bode, şi Dezvoltării, Cristian Petrescu.

Pe lângă Chevron, au mai câştigat alte patru perimetre Avere Energy (Tria, Băile Felix, Periam şi Biled), situate în vestul ţării, la care se adaugă alte trei ale MOL (Voivozi, Adea şi Curtici), în aceeaşi zonă. Acestea din urmă nu au trecut prin Guvern, fiind blocate pe lanţul de avizare la ministerele Transporturilor şi Justiţiei. Oficialii de la Transporturi trebuie să se asigure că nu trec viitoarele autostrăzi peste zonele respective. De asemenea, şi deţinătorii altor perimetre, precum Petrom, Romgaz şi Sterling Resources, şi-au declarat intenţia de a exploata gaze neconvenţionale.

Ce înseamnă fracturarea hidraulică
Fracţionarea hidraulică este un procedeu care dislocă gazul din roci. După ce se forează vertical, urmează foraje orizontale până la şist, după care se detonează mici explozii care fracturează roca. Ulterior, se injectează mari cantităţi de apă amestecată cu nisip şi diverse substanţe chimice la presiuni uriaşe, care să menţină fractura deschisă. În final, gazul curge până prin conducte din şist.

Mai multe state au intezis procedeul deoarece este riscant, iar o serie de organizaţii de protecţia mediului militează pentru interzicerea fracturării din cauza pericolelor pentru populaţie.

"Nu suntem de acord cu folosirea fracturării hidraulice în România. (...) Consumul uriaş de apă, degradarea terenului, precum şi injectarea în sol şi în pânza freatică a unor amestecuri ce includ sute de substanţe toxice sunt doar câteva dintre neajunsurile acestor tehnici de exploatare, suficiente, totuşi, pentru a le exclude din orice scenariu energetic viitor. Considerăm că folosirea fracturării hidraulice trebuie interzisă complet în România, neexistând modalităţi de eliminare a riscurilor de mediu asociate acesteia", a declarat pentru Jurnalul Naţional Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii la Greanpeace România.

Proiect de interzicere a exploatării
Un număr de 10 parlamentari au iniţiat în România un proiect de lege pentru interzicerea fracturării hidraulice. În expunerea de motive ei precizează că metoda este "foarte controversată la nivel mondial" şi a fost interzisă în Franţa, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud şi suspenddată în Marea Britanie şi 18 state din SUA. Pe de altă parte, companiile care susţin exploatarea spun că nu se întâmplă accidente dacă totul este făcut corect şi cu respectarea normelor de mediu.

Explozii, cutremure, poluarea apei şi a aerului
Există foarte multe accidente pe care organizaţiile de mediu le citează în privinţa riscurilor. În 2007, un puţ din Ohio insuficient izolat a permis gazului să iasă la suprafaţă, cauzâd o explozie în subsolul unei gospodării, arată GreenPeace. În 2009, în Pennsylvania, în urma operaţiunilor de foraj a fost contaminată pânza freatică. Gazul a migrat câteva mii de metri de la zona de exploatare, afectând alimentarea cu apă pe o zonă de 9 kilometri pătraţi. În plus, fracţionarea a mai cauzat cutremure în zona Blackpool din Marea Britanie.

De asemenea, un studiu din decembrie 2011 al Environmental Protection Agency (EPA), agenţia americană pentru protecţia mediului a confirmat că metoda fracţionării este responsabilă pentru poluarea apei potabile în statul american Wyoming. De asemenea, un studiu realizat de Universitatea Cornell a evidenţiat că fracţionarea hidraulică poate duce la degajarea mai multor gaze cu efect de seră chiar decât exploatarea cărbunelui.

Un studiu făcut public acum două zile arată că exploatarea gazelor de şist poate provoca probleme de sănătate populaţiei care locuieşte lângă exploatări. Cercetătorii de la Colorado School of Public Health au descoperit benzen, un element cancerigen, la 800 de metri distanţă de puţurile de forare