Olanda vrea iesirea din zona Euro,de ce nu si UE?

Liderul populiştilor olandezi, Geert Wilders, cere Executivului de la Haga să organizeze un referendum pentru renunţarea la moneda unică europeană şi revenirea la gulden.

Până mai ieri cunoscut pentru ideile sale xenofobe, Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, care a pus şi aşa destule probleme guvernului condus de liberalul Mark Rutte, mai aruncă o bombă pe scena politică olandeză. El a cerut, nici mai mult nici mai puţin decât organizarea unui referendum pentru renunţarea la moneda unică europeană şi revenirea la fosta monedă naţională, guldenul. „Dacă lui Herman van Rompuy (preşedintele Uniunii Europene) i se pare că euro e sexy, noi spunem că guldenul este sexy", a declarat într-o conferinţă de presă Wilders. „Înainte eram foarte mândri de gulden, era cea mai bună monedă din Europa", a continuat liderul populist.


Executivul de la Haga era şi aşa destul de stingher şi de prost văzut la Bruxelles din cauza refuzului de a accepta România şi Bulgaria în spaţiul Schengen. În plus, premierul Rutte a trebuit să facă faţă şi protestelor venite din partea a zece state din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria şi România) după ce PVV a lansat un site împotriva imigranţilor şi prin intermediul căruia olandezii pot depune plângeri contra românilor, bulgarilor şi polonezilor.


Profitând de criza datoriilor din eurozonă, Geert Wilders a comandat un studiu pe această temă unei agenţii londoneze, Lombard Street Research, cunoscută pentru euroscepticismul său. Şi, deloc surprinzător, din  raport reiese că Olanda s-ar descurca mai bine dacă ar părăsi zona euro şi nu ar mai da bani pentru a finanţa fondul de salvare a economiilor periferice din zona euro.


Avantajele şi dezavantajele euro


„Moneda euro nu este în interesul poporului olandez.Vrem să fim stăpânii propriei noastre case şi ai propriei noastre ţări", a mai spus liderul populist. „Dacă Grecia, Portugalia, Spania şi Italia vor fi nevoite să părăsească zona euro, după eşecul fondurilor de salvare, Olanda ar economisi 120 de miliarde de euro în trei ani, dacă ar părăsi zona euro imediat, potrivit studiului.

Dezavantajele euro sunt mai mari  decât avantajele: o creştere economică mai lentă şi cheltuieli mai mari, faţă de costurile legate de ratele de schimb şi o creştere a exporturilor, în cazul revenirii la gulden, mai susţine Wilders.

Potrivit liderului populist, olandezii scot din buzunar 2.700 de euro pe an pentru a susţine moneda unică europeană, iar o pierdere de 51 de miliarde de euro cauzată de o ieşire din eurozonă ar putea fi compensată prin refuzul de a plăti pentru salvarea statelor de la periferia euro. 125 de miliarde de euro ar costa statul olandez ajutorul financiar acordat între 2012-2015 Greciei, Italiei, Portugaliei şi Spaniei.

Charles Dumas, principalul autor al raportului, a declarat că programele de austeritate şi devalorizarea internă nu vor putea să readucă economiile periferice ale Europei la un nivel acceptabil de competitivitate, fapt care va transforma zona euro într-o „uniune de transfer".


Guvernul Rutte, în pericol


Dumas susţine că euro, în loc să ofere beneficii economice, a afectat negativ consumul şi creşterea economică a Olandei, ţară care a rămas în urma altor ţări non-euro precum Suedia sau Elveţia. Mai exact, Olanda a scăzut sub Suedia şi Elveţia după ce a adoptat moneda euro, rata sa de creştere economică scăzând de la 3% la 1,25%. 


Acelaşi raport a indicat că ar putea fi nevoie de încă 2.400 de miliarde de euro pentru a ţine în viaţă uniunea monetară în următorii trei ani. Acestă demonstraţie de forţă a PVV nu este inocentă. A avut loc în momentul în care în sânul coaliţiei de guvernare se discută despre un nou plan de austeritate. Publicarea acestui raport survine înainte de o dezbatere parlamentară crucială în legătură cu reducerea deficitului Olandei de la un estimat 4,5%, la 3% convenită în tratatul de disciplină fiscală, reducere care va implica implementarea de măsuri de austeritate.


Actuala coaliţie de guvernământ depinde de susţinerea PVV, iar încercările acestuia din urmă de a alimenta atitudinea din ce în ce mai eurosceptică a populaţiei indică faptul că Wilders nu va fi foarte dispus la negocieri, fapt care pune în primejdie chiar viitorul actualului guvern. Cu 24 de deputaţi din 150 câţi numără Parlamentul olandez, PVV deţine cheia supravieţuirii guvernului condus de Mark Rutte, format din partidul liberal şi creştin-democraţi. Dacă extrema dreaptă îi retrage sprijinul, guvernul olandez poate cădea în orice moment.


Şi Olanda trece la austeritate


Ultimele cifre venite dinspre Olanda arată că ţara care a făcut până acum faţă cu bine crizei are un deficit enorm, scrie „The Guardian". Biroul de statistică olandez a preconizat deficite de 4,5%, 4,1% şi 3,3% pentru următorii trei ani. Pentru a se conforma noului Tratat semnat săptămâna trecută la Bruxelles, şi care permite Comisiei Europene să impună sancţiuni, guvernul de la Haga ar trebui să facă economii de 15 miliarde de euro până anul viitor, faţă de 18 miliarde în următorii patru ani, cum promisese în urmă cu şase luni.


Olanda a insistat, alături de Germania şi Franţa, pentru reguli fiscale stricte şi austeritate în cazul Greciei. Semnarea pactului aduce coaliţia premierului Mark Rutte în faţa unor negocieri dificile cu partenerii de coaliţie şi cu opoziţia pe marginea tăierilor care ar trebui făcute. Tot mai multe voci din Olanda cer ca noile reguli să fie ignorate şi în special cea care stabileşte un deficit de maximum 3%.


"Moneda euro nu este în interesul poporului olandez. Vrem să fim stăpânii propriei noastre case şi ai propriei noastre ţări.''
Geert Wilders liderul Partidului pentru Libertate (populist)


Uite cine dă lecţii


Comisia Europeană se aşteaptă ca Olanda, ţară „foarte vocală" la adresa altor state care încalcă regulile fiscale, să respecte pragul de deficit bugetar de 3%, în pofida înrăutăţirii prognozelor economice, care indică un deficit peste acest nivel. „Olanda este o ţară foarte vocală când a fost vorba de aplicarea regulilor fiscale. Este natural să ne aşteptăm ca Olanda să aibă aceeaşi abordare în privinţa propriei politici", a declarat purtătorul de cuvânt Amadeu Altafaj. De circa doi ani, Olanda critică dur derapajele de deficit ale altor state din zona euro, în special ale Greciei. Oficialii olandezi au ridicat chiar posbilitatea ieşirii Greciei din zona euro în acest context.


„Presupunem că Olanda va lua măsurile necesare pentru respectarea obiectivului de a reveni la maximum 3% săptămâna următoare", a spus purtătorul de cuvânt. „Guvernul olandez este jenat de două lanţuri: cel al „perspectivei europene" şi cel al „perspectivei economice, cu foarte puţin spaţiu de manevră între ele", scrie publicaţia NRHandelsblad".

Cotidianul adaugă că atitudinea foarte dură afişată de „guvern şi mai ales de ministrul de Finanţe Jan Kees de Jager, faţă de cele mai îndatorate ţări ale zonei euro, îl pune de acum înainte într-o poziţie delicată, deoarece nu există practic nicio altă soluţie decât înghiţirea medicamentului impus până acum altor ţări. „Am putea să ne aşteptăm la foarte puţină înţelegere dinspre Est, iar Sudul va simţi o bucurie diabolică", notează „NRHandelsblad". Publicaţia „Trow" scrie că a venit timpul ca Haga să înceteze să mai dea lecţii „ţărilor usturoiului", aşa cum sunt denumite aici statele din sudul Europei, căci prestaţiile Olandei sunt cele mai proaste din toate ţările europene bogate.