Ocupaţi Wall Street: Cele 7 revendicări ale mişcării

„Să se dea înapoi Departamentului  Trezoreriei SUA puterea de a emite dolari“ - este una dintre cele 7 revendicări ale mişcării sociale „Ocupaţi Wall Street!“. Acestea sintetizează esenţa protestelor care tulbură liniştea cartierului financiar al New York-lui de mai bine de o săptămână. Diseară, sindicatele americane vor da amploare protestelor.

Conţinutul revendicărilor explică, într-o anumită măsură, de ce mai multe sindicate şi-au exprimat susţinerea faţă de mişcarea de protest de la Wall Street şi intenţionează să se alăture manifestanţilor, diseară, potrivit NewsIn.

"Este foarte simplu. Aceşti tineri de pe Wall Street exprimă multe probleme cu care se confruntă forţa de muncă din America în ultimii ani", a declarat preşedintele sindicatului Amalgamated, care are 20.000 de membri în zona New Yorkului. "Aceşti tineri vorbesc pentru majoritatea americanilor care sunt frustraţi de bancherii şi brokerii care au profitat de pe urma oamenilor care muncesc din  greu. ", a adăugat Larry Hanley.


Comunicatul sindicaliştilor are retorica perfectă a protestului anticapitalist: „În timp ce noi ne luptăm în fiecare zi, în fiecare lună, milionarii şi miliardarii de pe Wall Street stau, neatinşi, şi ne ţin lecţii despre sacrificiu“.


Intrarea în scenă a sindicatelor vine pe fondul cristalizării unor revendicări concrete ale protestatarilor, în ciuda naivităţii aparente a unora dintre acestea, chiar când sunt expuse de analistul pieţei aurului Jason Hamilton în Goldstockbull.com.


De pildă, a treia dintre  „Cele 7 revendicări al Mişcării Ocupaţi Wall Street“, este:

„Daţi înapoi Trezoreriei SUA (ministerul finanţelor, n.red.) puterea de a bate monedă şi daţi înapoi banilor sănătatea“.


Argumentul „pro“ este acela că, de fapt, acesta este sensul Constituţiei SUA şi că nu ar fi fost amendate în alt sens prevederile Constituţiei SUA, care spun că „Congresul are puterea de a bate monedă, de regla valoarea acesteia şi a monedelor străine“.


Mai mult, în interpretarea protestatarilor, Constituţia SUA ar spune că Statul nu ar trebui să emită decât monede de aur şi argint.


Este acuzat însuşi sistemul american al celor 12 bănci de emisiune care formează Federal Reserve, şi care este făcut responsabil pentru necazurile SUA.


„La originea necazurilor noastre financiare este dreptul unor bănci private de a face bani din nimic“. Ignorându-se preceptele Keynesiene, care au merite proprii la fundamentarea economiei moderne,  sistemul Federal Reserve este făcut responsabil şi pentru „ciclurile de creştere şi recesiune, şi pentru inflaţia care a condus la pierderea de către dolar a 95% din valoarea sa de la crearea Rezervei Federale (FED)“, scrie Hason Hamilton în articolul citat, rezumând revendicările mişcării „Ocupaţi Wall Street“.


Tratamentul indicat ar fi naţionalizarea Rezervei Federale: „Atâta vreme cât 1% dintre americani controlează mai multă bogaţie decât 90% dintre concetăţenii lor, este firesc să ne adresăm capului bestiei bancare. Ar trebui să aducem FED sub controlul total al poporului“, conchide rezumatul lui Hamilton.


Sistemul


Sistemul Federal Reserve a fost înfiinţat abia în 1913, după o criză financiară severă şi a trebuit să ţină seama de particularităţile sistemului monetar american din acea vreme.   De aceea, atunci puterea de emisie de monedă a fost concentrată în... numai 12 bănci regionale de emisie, care constituie sistemul FED, împreună cu Consiliul Guvernatorilor lor, care formează o agenţie guvernamentală. FED este independentă, deciziile sale trebuie aplicate fără amendamente din partea preşedintelui SUA sau a Congresului, dar raportează în faţa acestuia.


Simplificând lururile, cele 12 bănci de emisiune regionale au dreptul de a emite dolari în funcţie de necesităţile locale (ale regiunilor pe care le reprezintă), dar şi în limita unei fracţiuni decise de Comitetul de operaţiuni de piaţă deschisă al Consiliului Guvernatorilor, care conduce de fapt ceea ce este banca centrală a SUA. Cele 12 bănci de emisiune a dolarilor sunt Federal Reserve of Boston, respectiv din New York, Philadelphia, Cleveland, Richmond, Atlanta, Chicago, St. louis, Minneapolis, Kansas City, Dallas şi Federal Reserve of San Francisco.

Complexitatea sistemului monetar american este rezultatul raţionalizării ideilor de libertate şi democraţie americane, prin implicarea intereselor locale, dar şi al pragmatismului american, care implică marile cercuri financiare ale ţării. Nu întâmplător, Jason Hamilton, devenit susţinător al Mişcării „Ocupaţi Wall Street“, îşi citează pe un membru al familiei Rothschild:


„Daţi-mi controlul banilor unei naţiuni şi nu îmi va mai păsa cine face legile“.

Revendicări şi „Flower Power“


Astfel, în celelalte 6 revendicări se amestecă argumentele economice şi juridice cu accente de tip „flower power“, privitoare la dreptatea socială.

Iată titlurile revendicărilor:

1. Să se oprească modul de cumpărare a alegerilor de către marile corporaţii prin limitarea drastică a capacităţii de finanţare a campaniilor electorale;

2. Să se investigheze conduceriler instituţiilor financiare de pe Wall Street pentru fradudele care au distrus averile a milioane de oameni;

3. Dreptul de emisiune să fie înapoiat Departamentului Trezoreriei;

4. Să se limiteze mărimea, scopurile şi puterea băncilor, astfel încât niciuna să nu mai crească până într-atât încât să se invoce pretextul „Este prea mare ca să dea faliment“;

5. Să se elimine interpretarea juridică potrivit căreia o companie este o persoană şi, prin urmare, ar avea aceleaşi drepturi ca o persoană umană;

6. Să se aplice al 4-lea Amendament la Consituţie,care protejează oamenii şi proprietăţile lor de orice cercetare şi confiscare fără un motiv temeinic;

7. Încetarea războaielor de agresiune, întoarcerea acasă a soldaţilor americani din toate ţările, reducerea bugetului militar şi limitarea rolului militarlor la apărarea ţării.

Toate revendicările ca şi întregul articol al analistului aurului Jason Hamilton + altfel foarte priceput în meseria sa, sunt numai bune de comentat.

PS:Se pare ca americanii incep sa se trezeasca.