Romania va fi silita sa respecte legislatia tarilor din zona euro. Prin noi legi de austeritate, Parlamentul European forteaza abolirea statelor membre, care se opun acestor legi

Consiliu si ministrii nationali. Acestia vor fi nevoiti de acum sa-si explice, transparent, toate deciziile si actiunile. Am insistat sa avem mai multa disciplina pentru ca doar asa ne putem tine nivelul datoriilor suverane sub control si doar asa putem ajuta statele membre sa investeasca in crestere economica,„ a spus, pentru „Adevarul Europa!”, eurodeputatul francez Sylvie Goulard, liberal, unul dintre raportorii „pachetului celor sase legi economice”.

Ce va insemna insa pentru Romania acest pachet? „Verifica daca economia ti-o ia razna. O chestiune esentiala este diferenta dintre cheltuielile sanatoase si cele nesanatoase. Acest lucru poate insemna orice. Teoretic, UE nu se baga in alocarile bugetare sau cum iti faci tu conturile”, a declarat Sebastian Bodu, europarlamentar roman PPE. Practic insa, daca ai alocat prea mult pe protectie sociala si iti afecteaza periculos deficitul, poate sa intervina. Statisticile vor fi de asemenea extrem de importante, iar statele din zona euro risca amenzi daca raporteaza eronat. „Noi nu am prea facut din astea. Grecii erau specialisti”, a mai spus Bodu.

Romania nu va mai putea sa ascunda pierderile regiilor sau societatilor comerciale de stat precum CFR si companiile de minerit. Subventiile si datoriile pentru astfel de companii pot fi astfel depistate mai usor prin noile reguli ale UE. O alta diferenta fata de ce se intampla in prezent este ca tarile care au surplus de cont curent, cum este cazul Germaniei, trebuie si ele sa raporteze. Din aceasta perspectiva, Romania, nefiind o tara exportatoare, are deficit de cont curent.

Socialistii: Aduce austeritate!

Cei care incercau inca de luni seara sa blocheze inclusiv votul pe „Pachetul celor sase legi”, social-democratii din majoritatea statelor UE (mai putin tarile nordice) au votat impotriva. „Acest pachet aduce mai multa austeritate, taxe mai mari pentru cetateni, pentru ca, daca asa face Germania, asa va trebui sa facem si noi. Am votat categoric impotriva”, a declarat europarlamentarul roman Catalin Ivan, liderul grupului social-democratilor romani. Si totusi, Romania si-a asumat tintele impuse de UE. „Poate si le-au asumat Basescu si Boc, noi ca tara nu. Ca nu a fost referendum. Nimeni nu mai vrea masuri de austeritate. Asta e politica lui Boc”, a spus Ivan.

Europarlamentarul roman Victor Bostinaru, din grupul socialist, se declara si el nemultumit ca din pachetul de reforme lipsesc masurile de stimulare a crearii de locuri de munca . „Noi am votat impotriva la cinci dintre cele sase puncte. Suntem impotriva faptului ca nu se vorbeste despre consolidarea accesului oamenilor la educatie, servicii de sanatate, ca nu se vorbeste de crearea de locuri de munca si de protejarea grupurilor celor mai expuse la criza, afirma Bostinaru. „Am respins acordul pentru ca noi credem ca exista o modalitate mai buna de a iesi din criza.

Reforma votata este un pachet de austeritate bazat pe reduceri si sanctiuni care nu lasa loc de manevra pentru cheltuieli si investitii inteligente si directionate,” a spus vice-presedintele grupului social-democratilor din PE, Stephen Hughes. Statele membre trebuie sa faca schimbarile legislative necesare surprinse in acest pachet pana la sfarsitul lui 2013. Pana atunci insa, raportarile catre Comisia Europeana sunt periodice prin introducerea asa-numitului Semestru European.

Votul politic: Spaniolii nu il vor

Pachetul de guvernanta economica a trecut cu greu de Parlamentul European. Cu exceptia votului privind prevenirea derapajelor macroeconomice, rezultatul a fost unul strans. Acesta a fost singurul dintre cele sase elemente ale pachetului la care socialistii au votat, in mare parte, „pentru”. Spre deosebire de parlamentele nationale, in Parlamentul European nu exista o „putere” si o „opozitie” in adevaratul sens al cuvantului, desi grupul PPE detine o majoritate relativa, iar Comisia are o coloratura mai pronuntat conservatoare. Membrii Comisiei sunt numiti de guverne, dar au nevoie de avizul presedintelui Comisiei. Astfel ca, dupa sofisticate negocieri, „coloratura” Comisiei reflecta atat orientarile politice ale guvernelor celor 27, cat si rezultatul votului pentru Parlamentul European – institutie care da Comisiei votul de investitura.

Se incearca a se multumi pe toata lumea, mai mult sau mai putin. In aceste conditii, logica negocierii o inlocuieste pe cea a confruntarii putere-opozitie, prezenta in parlamentele nationale. Ceea ce face ca, dupa negocieri ce pot parea nesfarsite, in Parlamentul European sa se obtina adesea majoritati confortabile.

De asemenea, distributia politica a voturilor „pentru”, si „contra”, poate fi diferita de la un dosar la altul. Situatia este in avantajul celui de-al treilea grup ca marime, ALDE ( liberal), care inclina balanta fie spre conservatorii din PPE, fie spre socialisti. Si de data aceasta, ALDE s-a aflat in tabara „castigatoare”, votand „pentru” alaturi de PPE, grupul conservator si de verzi. Socialistii s-au mentinut pe pozitia exprimata la dezbaterea din iunie asupra guvernantei economice, votand majoritar „impotriva”. Dintre cele 185 de voturi contra, 122 au venit de la grupul Socialistilor si Democratilor (S&D).

“Doar asa ne putem tine nivelul datoriilor suverane sub control si doar asa putem ajuta statele membre sa investeasca in crestere economica.”
Sylvie Goulard eurodeputatul francez liberal

Atacul euroscepticilor: Vreti sa desfiintati statele membre!

Europarlamentarul britanic Nigel Farage, din partea Partidului euroscepticilor Libertate si Democratie, a acuzat liderii institutiilor UE ca vor sa desfiinteze democratia in statele membre dupa discursul presedintelui Barroso si inaintea votului pe pachetul legilor pentru guvernanta economica. “Domnule Barroso, cred ca lumea se intreaba: cum poate aceasta persoana, care nu a fost aleasa, sa decida. Cum sa creada ca metoda comunitara va fi castigatoare? Avem presedinti peste tot, dar, daca ne uitam la responsabilitatea democratica, nimeni nu raspunde in fata nimanui. Cand avem referendumuri in Franta, in Olanda, in Irlanda, oamenii nu sunt de acord cu dvs. Incercati sa aboliti statele”, a spus Farage.

Ce contine pachetul de legi

1 Coordonarea politicilor economice. Statele membre vor fi nevoite ca, atunci cand isi fac bugetul si politica fiscala nationala, sa respecte regulile UE si sa le puna in acord cu cele din restul statelor membre. Astfel, cheltuielile, cresterea economica si obiectivele bugetare vor fi aliniate la nivel de UE. Rata de crestere a cheltuielilor publice va fi si ea limitata.

2 Supravegherea bugetara in zona euro. Statelor din zona euro li se aplica masuri specifice de corectare, pentru buna functionare a uniunii monetare. Tarile care nu respecta regulile vor primi o avertizare si cerinta de a-si corecta greselile bugetare. In cazul in care statul membru nu raspunde cerintelor CE, decizia de sanctionare revine Consiliului, care poate vota, prin majoritate calificata, sa impuna legile mecanismului de executare -acestea vor fi nevoite sa depuna un depozit cu o dobanda de 0,2% din PIB.

3 Corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro – controlul statisticii si amenda pentru raportari gresite. Statele din zona euro vor implementa, anual, o procedura specifica pentru detectarea, prevenirea si corectarea a dezechilibrelor macroeconomice. Datele statistice fiabile trebuie asigurate prin independenta profesionala a autoritatilor nationale de statistica. Statele care nu respecta aceste noi reguli vor plati un depozit purtator de dobanda care se poate transforma intr-o amenda anuala.

4 Prevenirea dezechilibrelor macroeconomice – alerta de probleme economice si misiuni de supraveghere. Sistemul de alerta rapida pentru detectarea dezechilibrelor porneste de la datele dintr-un asa numit „tablou de bord orientativ si transparent”. Daca alerta indica evolutii economice semnificative si neasteptate, Comisia va supune statul membru in cauza unui bilant aprofundat. Daca situatia este si mai grava, ar putea include misiuni de supraveghere mai stricta ale Comisiei.

5 Aplicarea procedurii de deficit excesiv – pune limita de 0,5% din PIB, impune sanctiuni pentru cei care o depasesc. Aceasta prevedere porneste de la nevoia ca fiecare stat membru sa respecte aceleasi principii: in stabilitatea preturilor, soliditatea finantelor publice si sustenabilitatea balantei de plati. Astfel, aceasta prevedere limiteaza valoarea deficitului la 0,5% din PIB.

6 Cerintele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre – stabileste regulile generale si aplicarea unitara a primelor cinci. Inainte de elaborarea previziunilor macroeconomice si bugetare, fiecare stat membru ajunge la un acord cu Comisia in ceea ce priveste metodologia de previziune si tipul si gama de ipoteze ce trebuie luate in considerare. Statele membre mentioneaza ce institutie este responsabila de producerea previziunilor si publica previziunile macroeconomice.